Bărbații merg mai rar la medic și vorbesc mai puțin despre ce simt - de multe ori, nu pentru că nu le pasă, ci pentru că au fost învățați să reziste. Am adunat, din conversațiile cu medicii din podcastul Ascultă-ți Corpul, cinci lucruri simple, dar importante, despre corpul tău. Fără interdicții. Fără rușine. Doar un pic mai multă atenție la tine.
Somnul nu e un moft. E cel mai puternic instrument de recuperare pe care îl ai.
Cultura „rezist, duc, dorm când mor” sună ca și cum am fi invincibili. În neurologie, sună altfel.
Noaptea, creierul nu se oprește. Își face curățenie, consolidează amintiri, elimină reziduuri metabolice, se repară. Când tai din somn, tai exact din capacitatea lui de recuperare.
„Somnul este neuroprotecție pură. Somnul nu e un moft”, spune Dr. Bogdan Florea, medic primar neurolog.
Sinapsele, conexiunile care susțin memoria, atenția și deciziile se construiesc greu și se pierd ușor. Iar când dormi 4-5 ore și numești asta productivitate, creierul începe să lucreze pe minus. Așa apar ceața mentală, iritabilitatea, burnout-ul.
Știai că?
Regula celor 8 pentru un creier tânăr: 8 ore de muncă, 8 ore de odihnă activă, 8 ore de somn. Nu e o rețetă perfectă. E o imagine simplă a echilibrului pe care corpul îl cere, chiar și atunci când îl amânăm.
Da, telefonul ținut în buzunarul de la pantaloni îți poate afecta fertilitatea.
E un gest atât de obișnuit încât aproape nimeni nu-l pune la îndoială: telefonul intră în buzunar dimineața și iese seara. Ore întregi, aproape de corp.
Dr. Robert Popescu, medic urolog, explică de ce merită să fim atenți. Când telefonul stă mult timp în apropierea testiculelor, căldura și radiațiile electromagnetice pot influența calitatea spermei. Iar temperatura locală contează mai mult decât pare: testiculele funcționează optim la o temperatură ușor mai scăzută decât restul corpului.
„Le spunem pacienților, atunci când își doresc o eficiență în fertilitate, să evite laptopul ținut în poală, să evite temperaturile crescute în zonă. Chiar și lenjeria intimă poate că nu ar trebui să fie cea mai strâmtă, tocmai ca să existe o reglare mai bună a temperaturii locale”, spune Dr. Popescu.
Telefonul în geantă, în rucsac, pe birou. Laptopul pe masă. Lenjerie mai lejeră. Gesturi mici, dar importante, mai ales atunci când fertilitatea contează.
Da, și bărbații pot dezvolta cancer de sân.
Campaniile sunt roz. Statisticile vorbesc mai ales despre femei. Conversația publică se adresează femeilor. Și atunci când un bărbat simte o modificare la nivelul sânului, primul gând este că nu poate fi despre el.
Dr. Laura Ianculescu, medic radiolog specializat în imagistica sânului, vede bărbați care au simțit că ceva nu este în regulă și au ales să aștepte pentru că nu și-au imaginat că ar putea fi cancer de sân.
„Bărbații pot face cancer de sân și trebuie să fie atenți să se palpeze. Când ceva li se pare suspect, inclusiv că mamelonul se decolorează sau că e mai roșu, trebuie să vină la medic .”
La bărbați, cancerul de sân poate fi mai agresiv și este adesea diagnosticat mai târziu. O modificare nouă, o zonă mai fermă, o schimbare la nivelul mamelonului, toate merită verificate la medic. Cu atât mai mult dacă există cazuri de cancer de sân în familie.
Nu din teamă. Ci pentru că și corpul bărbaților trimite semnale care merită luate în serios.
Tot ce duci în tăcere se simte în corp.
Corpul și mintea nu funcționează în camere separate. Iar stresul pe care îl porți luni la rând, nu rămâne doar „în cap”.
Dr. Laura Ianculescu vorbește despre felul în care trauma, doliul, pierderile sau perioadele lungi de stres pot influența organismul. „O traumă poate fi un factor de risc și un factor declanșator pentru cancer”, spune ea.
Dr. Elena Drăgan, medic endocrinolog, adaugă pe același fir: stresul cronic înseamnă cortizol crescut constant, care poate slăbi imunitatea și poate crea teren pentru dezechilibre hormonale.
Cultura „rezist, merg înainte, nu vorbesc despre asta” are un cost real, fiziologic. Nu e o judecată. E biologie.
Sportul este cea mai tare pastilă dovedită cu acte. Și, nu, nu e mereu despre sala de forță.
„Sportul este cea mai tare pastilă astăzi, dovedită cu acte în regulă”, spune Dr. Bogdan Florea, medic primar neurolog.
Nu vorbim neapărat despre maratoane, antrenamente de ore sau obiective imposibile. Ci despre orice formă de mișcare pe care o poți susține în timp: mers, înot, bicicletă, tenis, dans, greutăți.
Mișcarea crește vascularizația creierului, reduce inflamația, îmbunătățește somnul, susține sănătatea inimii și stimulează neuroplasticitatea, adică felul în care creierul creează conexiuni noi. La orice vârstă.
„Neuroplasticitatea se întâlnește și la 60, și la 70, și la 80 de ani.”
Un corp care se mișcă îi spune creierului, în fiecare zi, că mai are treabă. Nu trebuie să demonstrezi nimic. Trebuie doar să începi de undeva și să rămâi în mișcare.
Fiecare dintre aceste idei vine dintr-o conversație reală, cu un medic real, despre viețile noastre reale. Uneori, grija de sine începe exact așa: cu un lucru pe care nu ți l-a spus nimeni la timp.
Sursa: Newsletter Regina Maria